Informații utile – Popa Claudia-Georgiana

Serviciile oferite de către noi sunt circumscrise sferei competentelor profesionale atribuite de către legiuitor notarului public, după cum urmează:

Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.Acte necesare pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare imobil:

În plus, pentru persoane juridice:

Certificat de atestare fiscală a persoanei juridice valabil, eliberat de ANAF;
Certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului sau actul în baza caruia îsi desfăşoară activitatea persoana juridică;
Certificat constatator valabil, eliberat de Registrul Comertului (pentru societăţi comerciale). În lipsa certificatului constator, biroul notarial poate elibera, contracost, un extras prin serviciul RECOM Online;
Împuternicire (delegaţie, hotărâre A.G.A) pentru reprezentantul persoanei juridice la încheierea actului (dacă este cazul).
Hotărâre A.G.A din care să rezulte acordul asociaților cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societății.

Durata finalizării vânzării este de 3-4 zile în regim normal și în 1-2 zile pentru urgențe.

Note:

[1] Vânzarea se poate realiza doar dacă imobilul este întabulat.[2] Adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari sau, după caz, datoriile față de asociație, eliberată în original sub semnătura preşedintelui şi a administratorului asociaţiei de proprietari, cu precizarea numelui şi prenumelui acestora, şi cu ştampila asociaţiei de proprietari. În cazul existenţei unor datorii către asociaţia de proprietari, înstrăinarea apartamentului se poate face numai dacă se introduce în contract o clauză privitoare la preluarea datoriilor de către cumpărător, potirivit art. 33 alin. 2 lit. b din Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari.

Acte necesare pentru încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un bun imobil:

Acte de identitate părţi;
Acte de proprietate – contract de vânzare-cumparare, hotărâre judecătorească, titlu de proprietate, certificat de moştenitor, contract de donație etc.
Pentru imobilele înscrise în cartea funciară: documentaţia cadastrală (fişa bunului imobil, plan de amplasament, plan releveu, încheiere de intabulare etc.);
Extras de carte funciară pentru informare – va fi obținut de către biroul notarial.

Note:

Succesiuni

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă și se deschide în momentul decesului acestuia la ultimul domiciliu, dovada domiciliului se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte, rămasă definitivă.

Acte necesare pentru deschiderea și desbaterea succesiunii:

- Certificatul de deces al defunctului (original sau duplicat);
- Certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces / certificatul de moştenitor / sentinţa judecătorească de divorţ, după caz);
- Actele de identitate ale moștenitorilor;
- În situația în care defunctul a lăsat testament, testamentul în original dacă e olograf, iar dacă defunctul a testat în formă autentică, duplicatul testamentului autentic;
- Documentele din care rezultă bunurile pe care le-a deținut defunctul pentru stabilirea masei succesorale, după cum urmează:
- acte proprietate bunuri imobile: contract vânzare-cumpărare, autorizație de construire, certificat de moștenitor, contract de donație, etc. extrase de carte funciară actuale (acestea se pot obține și prin intermediul biroului notarial);
- certificat de atestare fiscală privind impozitele si taxele locale eliberat pe numele defunctului de către Primăria competentă, din care să rezulte dacă defunctul are sau nu are debite față de bugetului local;
- acte proprietate automobil (talon, carte de identitate, factura de achiziție, contract de vânzare);
- certificat de atestare fiscală privind impozitele si taxele locale eliberat pe numele defunctului de către Primăria competentă, din care să rezulte dacă defunctul are sau nu are debite față de bugetului local;
- certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit – acestea se vor obține prin intermediul biroului notarial care va transmite băncii o adresă de trimitere), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie.
- 2 martori care l-au cunoscut pe defunct, care să nu fie rude (aceștia se vor prezenta la stabilirea termenului pentru soluționarea dosarului);
- Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces. Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar cu ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar cu ultimul domiciliu / reşedinţa în străinătate, autoritatea română va emite certificatul de deces după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină conform art.44 alin. 3-7 din Legea cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris. Pentru cetăţenii străini sau apatrizi care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu / reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente poate fi luat în considerare la notariat numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz.
  Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaştere a
  actelor de stare civilă.
  - Certificatul de deces al defunctului (original sau duplicat);
  - Certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces / certificatul de moştenitor / sentinţa judecătorească de divorţ, după caz);
  - Actele de identitate ale moștenitorilor;
  - În situația în care defunctul a lăsat testament, testamentul în original dacă e olograf, iar dacă defunctul a testat în formă autentică, duplicatul testamentului autentic;
  - Documentele din care rezultă bunurile pe care le-a deținut defunctul pentru stabilirea masei succesorale, după cum urmează:
  - acte proprietate bunuri imobile: contract vânzare-cumpărare, autorizație de construire, certificat de moștenitor, contract de donație, etc. extrase de carte funciară actuale (acestea se pot obține și prin intermediul biroului notarial);
  - certificat de atestare fiscală privind impozitele si taxele locale eliberat pe numele defunctului de către Primăria competentă, din care să rezulte dacă defunctul are sau nu are debite față de bugetului local;
  - acte proprietate automobil (talon, carte de identitate, factura de achiziție, contract de vânzare);
  - certificat de atestare fiscală privind impozitele si taxele locale eliberat pe numele defunctului de către Primăria competentă, din care să rezulte dacă defunctul are sau nu are debite față de bugetului local;
  - certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit – acestea se vor obține prin intermediul biroului notarial care va transmite băncii o adresă de trimitere), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie.
  - 2 martori care l-au cunoscut pe defunct, care să nu fie rude (aceștia se vor prezenta la stabilirea termenului pentru soluționarea dosarului);
  Note:
- Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaşterea actelor de stare civilă.
- Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar cu ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar cu ultimul domiciliu / reşedinţa în străinătate, autoritatea română va emite certificatul de deces după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină conform art.44 alin. 3-7 din Legea cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris. Pentru cetăţenii străini sau apatrizi care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu / reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente poate fi luat în considerare la notariat numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz.
- Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces. Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.

Contract de ipotecă

CONTRACT DE IPOTECĂ, este contractul prin care se constituie o garanţie reală imobiliară, constând dintr-un drept real accesoriu asupra unui bun imobil al debitorului, care fară a-l deposeda pe debitor de bunul ipotecat, conferă creditorului ipotecar neplătit la scadenţă, drept de urmărire asupra imobilului, în mâinile oricui s-ar afla, dreptul de a cere scoaterea imobilului la vânzare silită şi dreptul de a fi plătit preferenţial din preţul astfel realizat.

Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancțiunea nulității absolute. (Art 2378 Cod Civil).

Actele necesare:

cărțile de identitate, certificatele de căsătorie (proprietari) convenții matrimoniale (dacă este cazul);
pentru cetățenii străini: pașaport și certificat de înregistrare fiscală în România (N.I.F./ C.I.F. – eliberat de către ANAF – NIF-ul se obține prin procură);
sentință civilă/certificatul de divorț – dacă este cazul;
procură întocmită în formă autentică atunci când proprietarii sunt reprezentați la încheierea actului de către un mandatar.

contract de vânzare-cumpărare / autorizație de construire;
proces verbal de predare primire/dovadă achitare integrală imobil;
certificat de moștenitor, contract de donație, contract de partaj, etc.
schița cadastrală, încheierea de intabulare, extras carte funciară;
certificat fiscal eliberat de Primăria competentă;

Din partea instituției bancare: procură și act de identitate.

Pentru persoanele juridice: Certificat de înregistrare, Decizia Asociatului Unic sau Hotărârea Adunării Generale a Asociaților cu privire la constituirea ipotecii asupra imobilului, care va cuprinde descrierea imobilului, valoarea și moneda.

Divorț

Divorţul se poate pronunţa prin acordul soţilor (pe cale judiciară, pe cale administrativă sau prin procedură notarială). În lipsa acordului, divorţul se poate pronunţa de către instanţa de judecată.

Acte necesare pentru divorțul fără copii minori sau cu copii minori

Solicitarea divorțului la notar se face personal de către ambii soți sau, în cazul în care unul dintre ei nu poate fi de față, se poate prezenta o persoană împuternicită, care trebuie să aibă o procură specială autentificată și trebuie să fie însoțită de următoarele acte:

Certificatele de naștere ale soților (original).
Actele de identitate ale cuplului (original).
Certificatele de naștere ale copiilor minori, acolo unde este cazul.
Certificatul de căsătorie emis de către autoritățile române, în original.
O declarație notarială referitoare la ultima locuință comună. Acest document se realizează în situațiile în care nu se poate face dovada ultimului domiciliu comun sau reședințe comune prin intermediul actelor de identitate ale soților.

Totodată, în cazul copiilor minori, vor fi menționate și aspectele legate de modul în care se va exercita autoritatea părintească de către fiecare părinte, locuința copiilor după încheierea divorțului, modul în care părintele separat de copil/copii va păstra legătura cu acesta/aceștia, modalitățile în care părinții vor contribui la cheltuielile privind creșterea, educarea și pregătirea profesională a copilului/copiilor.

Notarul public înregistrează cererea de divorț și le acodă soților un termen de 30 zile pentru a putea reflecta asupra deciziei. După expirarea acestei perioade, soții trebuie Să Se Prezinte Personal din nou în fața notarului public pentru desfacerea căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț.

Note:

[1] La depunerea cererii de divorţ, soţii pot fi reprezentaţi la notariat prin mandatar împuternicit cu procură autentică notarială. Însă, NU VOR PUTEA FI REPREZENTAŢI şi la eliberarea certificatului de divorţ, după trecerea termenului de 30 de zile, fiind necesar să se prezinte personal la biroul notarial.

[2] În situația în care soții au copil/copii minori, soțul la care se va stabili locuinta minorului trebuie să prezinte dovada ca deține in proprietate sau folosinta locuinta în care va domicilia cu copilul/copii minori. Minorii care au împlinit vârsta de 10 ani vor fi audiați de către notarul public.

Contract de donație

Donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită DONATOR, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită DONATAR.

Acte necesare donaţie imobil:

Documente necesare pentru a dona un apartament, o casă sau un teren:

acte de identitate părţi (donator și donatar);
certificate de căsătorie;
acte de proprietate imobil (contract de vânzare/titlu de proprietate, contract de donație, certificat de moștenitor etc);
certificat fiscal pe numele proprietarului/proprietarilor
documentaţia cadastrală (schița imobilului);
extras de carte funciară pentru autentificare – se obţine prin notariat;
certificat de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat;
pentru apartamente – adeverinţă de la asociaţia de proprietari;
Adeverințe privind plata la zi a utilităţilor aferente imobilului.

Note:

actul de donație poate fi încheiat și între soți. O particularitate a donației între soți este aceea că soțul donator poate revoca donația făcută celuilalt soț, însă numai în timpul căsătoriei (Art. 1031 Cod Civil);
în cazul soților căsătoriți sub regimului comunității legale, un bun dobândit prin donaţie de unul dintre ei este bun propriu al acestuia ( 340 Cod Civil). Numai dacă donatorul menționează expres în contract că donează bunul ambilor soți, ca bun comun, acesta va putea face obiectul partajului în cazul unui eventual divorț. Dacă actul de donație al bunului nu conține o astfel de mențiune, bunul donat va fi bun propriu al soțului gratificat, iar celălalt soț nu va putea emite pretenții cu privire la proprietatea lucrului în caz de partaj;

pentru contractul de donație competența notarilor publici este generală. Aceasta înseamnă că vă puteți adresa oricărui notar public din România pentru autentificarea actului, indiferent de locația imobilului donat sau de domiciliul părților, prezența fizică a părților fiind obligatorie la sediul biroului notarial;

Procuri

Prin procura sau împuternicirea notarială puteți delega o altă persoană, numită mandatar, să încheie unul sau mai multe acte juridice în numele dumneavoastră pentru o perioadă definită de timp sau până la ducerea la îndeplinire a unei sarcini/act juridic/eveniment.

Alte acte necesare pentru procură:

actul de identitate al părții care face împuternicirea (mandant), în original;
copia actului de identitate al părții împuternicite (mandatar) sau datele acestuia de identificare;

pe lângă actele menţionate, în funcție de obiectul procurii, pot fi solicitate și alte documente;
actul de proprietate al imobilului (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);

Note:

partea care face împuternicirea trebuie să se prezinte personal la notariat în toate cazurile;
persoana împuternicită (mandatarul) nu este necesar să se prezinte la notariat.

Declarații

Pentru ca o declaraţie pe proprie răspundere să fie valabilă juridic, legea impune să fie încheiată în formă autentică, la notariat. De ex., declaraţia de renunţare la moștenire, conform Codului Civil, trebuie dată în faţa notarului public.

De asemenea, diverse legi speciale, acte normative, regulamente interioare ale instituţiilor, hotărâri de guvern, ordine de ministru, sau consiliu local pot impune necesitatea declaraţiei notariale.

Declarațiile cel mai frecvent întâlnite în practica notarială:

Declarații de acceptare/renunțare la succesiune/ Neacceptare moștenire (peste termen);
Declarații în materie imobiliară (declarații pentru Noua Casă/ de radiere/ luare în spațiu locativ/acord vecin pentru construcție etc.);
Declarații de revocare a procurii;
Declarații privind acordul de călătorie a copiilor minori în străinătate;
Declarații de venit;
Declarații de încasare a prețului/restului de preț/ încasare sultă etc;

Link-uri utile

Pentru mai multe informații, contactați-ne!